13/02/2024
‼️Despre "afacerea" de a fi crescator‼️
Am prezentat zilele trecute situatia unei cateluse care s-a intors acasa d**a ce a fost abandonata de familia ei. Imi exprimam acolo frustrarea, mahnirea si ingrijorarea în legatura cu soarta cateilor de orice fel, din pricina iresponsabilitatii celor care ii cumpara/adopta.
Postarea nu are nici 48 de ore si deja a facut inconjurul lumii cu mii de reactii de peste tot. Textul a nimerit si pe grupurile celor care activeaza ca voluntari in zona Rescue (de salvare a animalelor fara stapan), care ne-au pus la zid, pe noi, crescatorii, ca fiind direct responsabili pentru soarta animalelor abandonate. Am fost acuzati ca reproducem (impuiem, in termenii de specialitate) pentru bani si ca nu ne intereseaza soarta animalutelor noastre. Asta in conditiile in care postarea mea se referea fix la recuperarea unui catel abandonat la batranete, explicand totodata si motivele pentru care NU vom mai da pui in Romania fara recomandari serioase.
Pentru ca nu avem zile sa raspundem tuturor comentariilor in parte, lasam aici pozitia noastra pe marginea acestui subiect, nu pentru ca ar trebui sa ne justificam in vreun fel activitatea, ci pentru ca oamenii sa inteleaga care este adevarata sursa a problemei.
Caci, dragii mei salvatori, cu tot respectul pentru activitea pe care o desfasurati, nu aveti cm sa rezolvati o situatie pe care nu vreti sau nu reusiti sa o intelegeti.
Lasand la o parte jignirile nefondate si acuzatiile aberante in conditiile in care habar nu aveti cui va adresati, simpla idee ca cineva ar putea sa se imbogateasca dintr-o pasiune este cel putin puerila si superficiala. Am mai auzit antreprenori care te invata cm sa devii milionar din pasiunea ta, dar credeti-ma!, e mai mult vorba despre incasarile lor decat ale celor pasionati de ceva (orice) :) Asta se intampla pentru ca o pasiune iti consuma TOATE resursele, in timp ce o afacere te invata sa tai de peste tot, ca sa fii cat mai profitabil. Cand tai - deja nu mai e pasiune!
Acum, facand doar o mica paranteza in jurul situatiei mele (caci nu despre mine e vorba aici!) - haideti sa vedeti cm reproduc eu pentru bani. Ar fi amuzant daca nu ar fi de plans :)
De ani de zile, toti puiutii Pearl of Hills pleaca in familiile lor numai pe baza de contract, cu clauze foarte dure. De fapt, cine ne cunoaste stie ca aceste conditii i-au facut pe multi sa fuga de noi, neintelegand cm pot lua acasa un catel care nu va fi niciodata al lor. Caci, da, nu poti face chiar ce vrei cu catelusul nostru! Cel putin din punct de vedere legal...
Ca unii se abat de la intelegerile initiale este un fapt, si este motivul pentru care de-a lungul anilor ni s-au intors acasa catei de toate varstele. Pe unii i-am luat noi, chiar returand familiei sumele platite, altii s-au intors din "bunavointa" stapanilor. :)
Unii sunt si azi la noi, pentru ca nu am gasit Oamenii potriviti pentru ei.
Iarasi, cei care ne cunosc stiu ca avem acasa catei pe care vrem sa ii dam gratis, dar nu avem cui. Stim, doritori sunt multi, cu responsabilitatile stam un pic mai prost.
Avem 15 caini la ora actuala in curte, dintre care doar 9 sunt ai nostri. Dintre acestia 9, 4 sunt veterani, 3 sunt puiuti. Avem femele care au 4-5 ani si care nu au avut niciodata pui. Pentru ca nu putem, nu-i asa?!, sa aducem pe lume alti catei care sa ne aglomereze curtea la batranete. Si in conditiile astea noi trebuie sa facem performanta, sa mergem la Mondiale si sa ne "batem" cu crescatori din occident, tragand d**a noi si tinicheaua de scursuri ale Europei.
Pentru ca breedingul este un sport facut din pasiune, iar fara acest microb va jur ca nu as mai vrea pui niciodata!
Despre bani, acum! Si socotiti voi, sa nu ziceti ca sunt eu hoț! :)
(n. - Mama mea, copilul meu, sotia mea, iertati-ma, inca o data!)
15 caini in curte insemna aproximativ 15 saci de mancare lunar. Nu jumari de porc, ci bobite premium/super-premium. De fapt, cred ca jumarile ar fi inca si mai scumpe...
Exista contracte, facturi in acest sens, totul este transparent. Luand in calcul un pret de 300-350 lei/sac, ne ducem spre un consum de peste 1000 eur/luna numai cu hrana uscata. Fara alte alimente, fara vaccinuri, fara deparazitari, fara suplimente, taxe, acte, teste de sanatate sau - Doamne fereste! - sa mai socotim expozitii prin tara si strainatate, caci aia e nebunia noastra, nu-i asa?
Un consum de 1.000 eur lunar se traduce in aprox 12.0000 eur/an. Luand in calcul un pret de aprox 1000 eur pentru un pui - ar insemna ca trebuie sa vindem 12 pui anual numai pentru acoperirea bobitelor. Daca pretul unui pui ar fi 500 eur inseamna 24 de pui anual, iar daca puiul ar costa 2000 de eur - matematica ne spune ca ar fi vorba de 6 pui anual. Corect?
Mergem mai departe!
‼️In tot anul 2023 am avut 3 pui, dintre care 2 sunt inca la mine acasa!
Iar de aici noua ne da cu virgula rau de tot! :) De unde luam diferenta pana la cei 6-12-24 de pui?
Va zic tot eu: de la gura copilului, din veniturile noastre cu alte activitati, din banii alocati altfel spre vacante, poate, sau pentru ingrijiri medicale.
Pentru carcotasii care ar pune la indoiala cele de mai sus, informatiile se pot verifica la Asociatia Chinologica, prin declaratiile de m***a-fatare, iar daca cineva se gandeste ca as fi putut da puii fara pedigree, iata, cerem public sa ridice manuta oricine a luat vreodata caine fara pedigree de la Pearl of Hills ! :)
Haideti mai departe, ca si eu am avut rabdare sa va citesc comentariile! :)
In prezent avem un cuib de 5 pui. Dintre acestia - TOTI sunt la mine acasa, la varsta de aproape 3 luni! :)
E adevarat ca montele sunt pentru sufletul meu, nu pentru vanzare, astfel ca si de aici voi opri cel putin 2 puiuti superbi. Mai raman ceilalti 3 sa acopere cheltuielile mai sus mentionate si de restu' sa ne-mbogatim! 😁
Au 3 vaccinuri facute, vreo 4 deparazitari, sunt microcipati si inregistrati in RECS si urmeaza declararea cuibului la Asociatia Chinologica zilele urmatoare. Ca, deh, d**a ce am mai platit si m***a in Croatia pentru un mascul premiat la Crufts - nu prea mi-au mai ajuns banii si pentru alte "mofturi".
Saptamana trecuta a fost expozitie aici, langa noi, la Ploiesti si nu am reusit sa ajungem tot din cauza banilor. Facem economii pentru aprilie, cand avem Mondialele la Zagreb, unde vom ajunge cel mai probabil cu cortul si ceva sandvisuri de acasa.
Asta daca nu ramanem pe drum cu masina, un Opel Zafira din 2002 care are baia de ulei lipita cu Picătura. Si un rulment busit pe stanga, de nici nu te auzi la telefon cand esti la volan.
Atat s-a putut!
Ultima vacanta a fost prin clasa II-a. Tin minte ca eram cu coronita pe cap cand m-a dus mama la Putna sa il vad pe Stefan cel Mare sculptat intr-o statueta de ceara. Dar sigur ne imbogatim d**a vreo 4-5 pui.. Sa vezi atunci viata de barosani!
Revenind la ale noastre, puii acestia (si adultii intorsi acasa) sunt inca la mine nu pentru ca nu ar fi fost cerere in acest sens, ci pentru ca nu am gasit inca familiile potrivite pentru ei. Chiar gratis, nu au unde pleca! Cum spuneam si in postarea anterioara, sunt familii care nu ar trebui sa aiba copii, daramite animale de companie!
Daca vor pleca, ma astept sa se intoarca!
Ce trebuie sa intelegeti este ca lipsa de educatie, amprenta culturala mostenita de mii de ani, snobismul, josnicia, superficialitatea si aroganta ii vor face pe multi sa cumpere prost. Daca mai aleg si in functie de pret, cm cere traditia, dezastrul este garantat.
In loc sa adopte, vor cumpara caini corciti cu pretentia de a fi de rasa si ii vor arunca la gunoi cand vor constata ca-s vii. Iar altii ii vor salva de pe strazi sau ii vor pune la produs pentru bunul mers al economiei.
De aceea o duceti greu si voi, cei din Rescue, de aceea cu totii avem problemele pe care le avem!
Dati vina pe samsari? In locul vostru m-as mai gandi o data.
Chiar si printre noi, crescatorii, exista impostori, oameni de nimic, pusi pe capatuiala. Dar oamenii acestia exista doar pentru ca cineva are nevoie de serviciile/produsele lor.
*Daca asta este cererea, asta va fi si oferta!*
Este datoria celui care cauta sa aduca un animalut acasa sa se documenteze si sa aleaga responsabil. Este datoria lui sa faca diferenta intre inmultitori/samsari si crescatori responsabili care isi dedica ani din viata, banii, sanatatea, familia - pentru rasa pe care o pretuiesc.
Iar atunci cand oamenii aleg prost, in mod firesc cineva trebuie sa suporte consecintele!
*Este datoria stapanilor sa isi sterilizeze animalul, pe banii lor, nu pe donatiile voastre/noastre!*
Nu puteti, dragi salvatori, nici sa sterilizati, nici sa hraniti, cat poate sa fete catelusa lui Nea Costache din Văscăuți. Si nici nu aveti de ce sa o faceti! Pentru ca in locul lor vor veni altii si altii, fiind mereu cineva acolo gata sa ii salveze.
Dar nu ar fi o problema, daca s-ar gasi oameni de calitate. Eh, necazul, dragilor, este ca sunt din ce in ce mai putini OAMENI pe Pamant. Este o criza de oameni la nivel planetar!
Inainte de a va supara ca văcarul pe sat, arucand cu lături in stanga si-n dreapta, punand in aceeasi oala crescatori si samsari, indreptati-va un pic atentia in directia opusa. O sa intelegeti ca pana la caini avem niste oameni care nu pot fi numiti oameni si un stat care nu poate fi numit stat.
Solutia?! Va dau si solutia, cu mentiunea ca nu poate fi o solutie.. :) Nu in Romania!
Solutia este ca fiecare proprietar de animale (indiferent de natura animalului, specia, regnul din care face parte) sa fie obligat sa isi sterilizeze animalul fara valoare de reproducator pe cheltuiala proprie. Si sa fie amendat si lasat fara animal daca nu o face!
Nu este normal ca niste cetateni care o duc oricum greu, si care poate nici macar nu sunt iubitori de animale, sa contribuie, din taxele platite, la campaniile de sterilizare decontate de stat. Daca legile ar fi aplicate, bugetul de stat ar avea numai de castigat. Dar stim cu totii ca interesele sunt altele, inclusiv in ograda unor organizatii pentru protectia animalelor!
Problema este una complexa, un singur lucru e cert: Noi, oamenii, am stricat tot ce puteam strica pe planeta. Iar cainii, printre altele, sunt victime colaterale.
Si pentru ca tot ati pus problema cainilor de rasa din adaposturi, va zic asa:
1. Nici un caine cu pedigree nu ajunge in adapost. Nu pentru ca nu l-ar abandona stapanul, ci pentru ca rasar imediat doritori de "fita" care il vor recupera. Desigur, pana la urmatorul abandon...
2. Mi-ati atras atentia legat de un Golden abandonat in adapostul din Arad. Langa el era un maidanez cam de aceeasi varsta. Sa stiti ca amandoi au acelasi drept la viata, nu doar cel care s-a nascut mai auriu decat celalalt...
Uitati-va un pic in jurul vostru. Voi ati vazut oameni mai urati in alta parte?!
Cu aceeasi profunda mahnire,
Calin Radu
Pearl of Hill Goldens
PS. In urmatoarea postare voi incerca sa vorbesc despre avantajele adoptiei, precum si despre "fita" de a fi de rasa. Pentru cine are răbdare să ne citească, desigur..
