Grădina din poveste

Grădina din poveste Natural și delicios! La final, cu toți vom deveni o poveste. Noi ne străduim să ajungem o poveste frumoasă!
(23)

06/04/2021

În curând !

https://www.facebook.com/watch/?v=239455553800193

🌞Legenda păpădiei:
''Cândva, demult, pe când oamenii nu erau așa cm îi știm noi astăzi și pe când Dumnezeu încă umbla pe pământ, Îngerul florilor a fost trimis să aleagă floarea care ar fi putut fi deasupra tuturor.
El se reîntorsese pe pământ și începuse să caute în păduri, prin grădini și câmpii. După un timp, a ajuns într-un răzor plin de lalele roșii și portocalii, ridicate semeț spre cer, și le-a întrebat: „Unde v-ar plăcea cel mai mult să trăiți?” Lalelele i-au răspuns: „Cel mai mult ne-ar plăcea să trăim pe pajistea unui castel, unde culorile noastre fierbinți ar contrasta cu zidurile cenușii ale zidurilor. Ne-ar plăcea să fim atinse de către o prințesă care să ne mărturisească zi de zi cât de frumoase suntem”. Îngerul și-a întors cu întristare ochii de la lalele și a întrebat trandafirul: „Care crezi că ar putea fi locul tău preferat?” Acesta i-a răspuns: „Mi-ar plăcea să mă înalț pe zidurile unui castel căci sunt fragil și delicat și nu aș putea face lucrul acesta de unul singur. Eu am nevoie de îngrijire și de un adăpost primitor”. Din nou, îngerul florilor s-a posomorât și s-a îndreptat în pădure către o violetă, pe care a întrebat-o: „Unde ți-ar placea cel mai mult să trăiești ?” Aici, în codru, unde sunt ascunsă de ochii tuturor”, i-a răspuns violeta. „Pârâul îmi răcorește rădăcinile, iar copacii mă adăpostesc de fierbințeala amarnică a soarelui”. Îngerului nu i-a plăcut însă nici cele spuse de către violetă și a străbătut pământul până când a ajuns la o păpădie prinsă adânc în țarina unei pajiști. Îngerul a întrebat-o: „Care este locul în care ți-ar plăcea cel mai mult să trăiești?” „Vai!”, a oftat păpădia, „aș vrea să trăiesc oriunde aș putea fi găsită cât mai repede de către copiii plecați de la școală sau care se zbenguie și aleargă peste câmpii. Aș vrea să trăiesc pe lângă drumuri și în poiene, dar și printre pietrele din oraș, ca să pot face fericit pe oricine cu floarea mea veselă și pufoasă”. „Tu ești floarea care îmi place cel mai mult!”, a exclamat îngerul, adăugând: „Vei înflori oriunde apare mai întâi primăvara și vei fi numită floarea copiilor!!!”
(The Legend of the Dandelion, apărută în revista The Reading Eagle, 24 iulie 1925).
Papadie: proprietati si beneficii

Principala substanta activa care se gaseste in papadie este taraxacina – principiu amar cu actiune diuretica.
Aceasta mai are in compozitie si cantitati importante de substante sterolice, fitosterolice, inulina, alcooli triterpinici si vitamine ( A, complexul de B-uri, C si D).
Aceste substante ofera papadiei proprietati diuretice, tonice, colerice si vitaminizante.
De asemena papadia are si actiune detoxifianta, stomahica si calmanta asupra organelor.

1. Papadia este un diuretic minunat.

Ajuta la eliminarea surplusului de apa din organism in special din zona abdomenului.
Ceaiul de papadie mareste cantitatea de urina produsa de rinichi.
Totodata are si efect detoxifiant, pentru ca impreuna cu surplusul de apa sunt eliminate si toxinele acumulate la nivelul rinichilor.

2. Florile de papadie au efecte detoxifiante si antioxidante asupra organismului.

Studii medicale recente au demonstrat ca substantele complexe din organele papadiilor ajuta la neutralizarea radicalilor liberi.
Previn imbatranirea celulara si totodata ajuta la purificarea sangelui.

3. Papadia are efecte vitaminizante si remineralizante.

Bogata in vitamine si minerale planta este indicata in cazurile de slabiciune si convalescenta.
Elementele nutritive de buna calitate sunt usor absorbite de organism, care este energizat si revitalizat.
Curele cu papadie au efecte miraculoase la inceput de primavara cand corpul uman sufera din pricina deficitului de minerale si vitamine.

4. Curele cu papadie tin sub control colesterolul rau.

Preparatele naturiste cu organe de papadie impiedica depunerea de grasime pe vasele sangvine, acestea subtiaza sangele, astfel ca organismul este oxigenat corespunzator.

5. Preparatele cu papadie actioneaza ca hepatoprotector.

Favorizeaza secretiile biliare si hepatice si imbunatatesc functia ficatului.
Efectul detoxifiant este rapid resimtit si de acest organ supus la stres din pricina alimentatiei nesanatoase, a consumului de alcool si a medicamentelor consumate in exces.

6. Papadia imbunatateste digestia si previne balonarile.

Studiile medicale realizate in tarile nordice au demonstrat ca pacientii care consuma constant preparate terapeutice cu papadie nu au probleme digestive, chiar daca se bucura de mese copioase.
Ceaiurile cu papadie previn constipatia si fermentatia intestinala.

Papadie: mod de utilizare

Papadia poate fi utilizata in numeroase moduri: proaspata in salate si preparate culinare, sirop, infuzie, pulbere sau cataplasma.

1. Salata de papadie

Salata de frunze de papadie proaspat culese pot fi combinate cu spanac proaspat, ridichi, germeni de trifoi si alte verdeturi.
Salata trebuie asezonata cu sare, piper si otet balsamic d**a gust.
Este un preparat ce poate fi asociat cu preparate din carne, pentru a va bucura de o dieta echilibrata si sanatoasa.

2. Siropul de papadie

Siropul poate fi obtinut prin fierberea la foc mic a 500 g de flori cu 500 ml de apa si 100 g zahar.
Preparatul trebuie preparat termic pana incepe sa capete consistenta usor vascoasa.
Siropul obtinut se lasa la racorit pentru 24 de ore, d**a care se filtreaza si se pune in sticle sterile.
Siropul este un tonic excelent, poate fi consumat inainte de mesele principale.

3.Infuzia de papadie

Infuzia de papadie este un preparat foarte eficient in curele de detoxifiere, in afeciunile stomacale si pentru protectia ficatului.
Se obtine usor astfel: intr-o cana cu 250 ml apa clocotita se toarna 10 g frunze si flori uscate de papadie.
Se amesteca bine si se acopera pentru 10 minute.
Preparatul se filtreaza si se lasa la racorit.
Ceaiul de papadie are o aroma amaruie intensa, deci poate fi indulcit d**a gust cu miere de albine.

4.Cataplasma de papadie

Cataplasma este destinata utilizarilor externe.
Se obtine prin zdrobirea florilor si frunzelor proaspat culese.
Preparatul se pune pe zona afectata si se lasa sa actioneze.
Cataplasma este indicata pentru tratarea eczemelor cutanate.

5.Pulberea de papadie

Pulberea din radacina de papadie, este un preparat cu proprietati depurative si antidiabetice deosebite.
Se obtine prin macinarea fina a radacinilor uscate de la plantele de buha.

Papadie: contraindicatii si reactii adverse

Preparatele terapeutice cu papadie trebuie urmate cu precautie de femeile insarcinate.

Pacientii cu afectiuni biliare nu trebuie sa inceapa cure cu papadie decat daca au avizul medicului specialist.

Persoanele care urmeaza tratamente cu medicamente nu trebuie sa utilizeze concomitent si preparate terapeutice cu papadie, datorita efectului diuretic. ( Gabriela Faur)

04/10/2020

Nu ne-am întors în vremurile în care zahărul era greu de găsit. Acum e din plin peste tot. Doar cã, uneori , renunțăm la el de bunăvoie.
Aşa am făcut şi noi când am hotărât să păstrăm fructele cât mai natural. Tocmai de asta avem in borcane mere fără zahăr, gutui fără zahăr, pere fără zahăr şi prune fără zahăr. Fără zahăr şi fără nimic altceva - doar fructe îmborcănate şi bine sterilizate.

O singură neplăcere este: nu rezistã decât două-trei zile după desigilare .

07/09/2020

Apăi la cât foc lasă în gură dulceața asta, ar trebui folosită ca tratament prin spitale :)))

30/08/2020

Vara e pe sfârșite, așa că ne pregătim să primim toamna cm se cuvine !

25/06/2020

Dulceață de nuci pistruiate.

Tucma-n capătu' grădinii e un nuc mare și umbros. Plin ochi cu nuci mari și gustoase. Le strângem ba în primăvară, ba în toamnă - după cm ne vine la socoteală. Mai rămân vreo două și peste iarnă , să nu se supere nucu’ pe brad, că e singurul împodobit de Crăciun.

Iaca! Nucile rămase peste iarnă chică în primăvară, la un vânt mai puternic. Și din ele o mai ieșit - pe ici , pe colo - câte-un nucușor. Nu-i cu supărare, că tare-s bune nucile . Numa' iaca belea : unu’ dintre ei s-o dat mai deoparte și-o ieșit în celălalt capăt de livadă, unde i s-o părut lui că-i mai însorit, tucma între doi gutui tineri și mărunței. Să-l mut, zic in gândul meu. Numa' că de-atâtea câte-o fost pe capu' meu, am uitat de el. Și uite că-n primăvara asta o făcut și nuci. Da' nu orice fel, anume niște nuci mici și pistruiate, de parcă o fost stropite de soare. Se vede treaba că o fi stricat vreo două cuiburi de rândunele printre ramurile lui năstrușnice, altă explicație nu găsesc.

S-o supărat nucu' cel bătrân ! Ba că nu respectă datul firii, ba că face neamul de rușine, ba să-și ia rădăcinile la spinare și să se ducă unde-o vedea cu ochii. Da' aista mic și-o văzut de locul și de nucile lui. Am văzut și noi de ele, așa diferite cm îs. Că diferit nu înseamnă mai rău . Drept dovadă , o ieșit o dulceață de nuci pistruiate de tătă frumusețea.

13/06/2020

S-o copt vișinele🍒🍒, căpșunii 🍓🍓 și coacăzele ( nu-s emoji pentru coacăze ? ) deodată. Și trandafirii 🌹🌹 tot acum și-o găsit să înflorească. Uite de-asta n-am mai pus geană pe geană în timpul săptămânii. Ni s-o lungit mâinile de cules și ni s-o înfoiat nasul de-atâtea miresme. Iară cu furtunile ce-o fost, tare bine ne-o prins focul încins sub plită.

Îs cam gata tăte, aranjate, colorate și dichisite ca fetele ce merg(eau) la horă. Ori în club, ca să fim în pas cu vremurile 😁.

Dacă-ți vedea vreuna sau vreunul care vă face cu ochiul 😉😉, dați-ne de știre și vă aranjăm o întâlnire " delicioasă " 😋😋 .

Poate domniile voastre folosiți petalele trandafirilor pentru clipe de-alea romantice și pline de pasiune, zvârlite pe p...
12/06/2020

Poate domniile voastre folosiți petalele trandafirilor pentru clipe de-alea romantice și pline de pasiune, zvârlite pe pat sau întruchipând inimioare ori cărări spre iatacuri ascunse. Da' să vedeți numa' ce pasiune se-aprinde când gustați din dulceața de trandafir...că limba e în extaz, nările se dilată ca la caii cei nărăvași iar gura se umple cu arome.

07/05/2020

Spuneau cei bătrâni că pătlagina îi un fel de regină a plantelor medicinale.

Până cu vreo doi ani în urmă n-am băgat-o de seamă prin grădină. Erau câteva frunzișoare 🌱 , ieșite pe ici - pe colo . Anul ăsta s-o întins și în livadă. Cum n-am prea bătut drumurile, am apucat să ne-aducem aminte de ea .

Da...ne-o cam scăpat de multe belele , așa mică și verde cm e. Când eram copii , genunchii ne erau juliți mereu. Nu bine trecea o julitură căpătată când ne cățăram într-un copac , că apărea alta ; ba de la jocurile noastre în drum, ba de la alergătura prin pădure ori de la rostogolirile de pe toloacă . Nu vedeai pe tătă strada un copil cu genunchii " curați " . Și nu țin minte să fi mers la medic pentru asta. Nici cu creme ori alifii nu țin minte să ne fi oploșit rănile. Ce îmi amintesc e că mămuca strângea câteva frunze de pătlagină, le dădea cu sucitoru și le lega peste rană cu o bucată de pânză curată. Trecea durerea de la răcoarea lor , se cicatriza repede locul și eram iară buni de năzbâtii.

Da' nu era numa' asta . Când ne prindea răceala de la săritu' prin băltoace ori de la încercatu' zăpezii cu picioarele goale, tot pătlagina ne dădea la brazdă. Un ceai fierbinte din frunzele uscate peste vară ori două-trei lingurițe de sirop și tusea trecea ca luată cu mâna.

Cine-o mai bagă în seamă acuma, când se găsesc tot felul de medicamente pentru orice durere ? Am uitat că toate leacurile vin din natură, și ne e mai comod să dăm o fugă până la prima farmacie .

Ca să zic drept...mi s-o făcut dor de timpul genunchilor juliți. Și în amintirea lor am mărunțit câteva frunze, le-am amestecat cu zahăr și apă de fântână. Le-am pus la foc într-un anume fel , numa' cât să le rămână culoarea pe care-o știam. Iară cât am învârtit cu lingura în ceaun, am tras cu ochiul într-o carte veche , în care scria câte ceva despre pătlagină. Ba că oprește tusea, ba că știe să amelioreze astmul sau chiar tuberculoza, ba că ulcerul stomacal știe de frica ei , ba că vindecă înțepăturilor de insecte, iritațiile , inflamațiile .
Oricum o folosești - cataplasmă, ceai, sirop - pătlagina se pricepe să vindece.

03/05/2020

Mare secetă o fost pân-acum. Da' ieri s-o-ndurat ploaia 🌦💦🌦 și-o trecut pe la noi. O venit de bunăvoie ori o fost trimisă de cineva 🌬, asta n-o mai știm 🤔. Da' tari ghini ne-o mai prins !!! S-o bucurat pământul și tăte cele ce cresc pe el 🌲🌳🍀🌾.
S-o bucurat și bradul 🌲, că tocmai își ițise mugurii în capătul cetinii. S-o bucurat și cerul 🌅 de verdele lor , poate că ăsta o fost motivul pentru care și-o pictat un curcubeu 🌈 de tătă frumusețea.
Somnu' 💤😴 ne-o fost liniștit, dară dimineață mirarea 😲ne-o fost mare . Printre muguri se vedeau niște forme roșiatice, de ziceai că-s buburuze 🐞 uriașe. Numa' că nu erau altceva decât vreo două sticluțe 🍾de sirop . Bâțâiau nerăbdătoare , așteptând să ne-apucăm de cules 🧺. Și le-am adunat cu grijă, una câte una. Iară de-acuma 'om vedea pe la cine le-om duce . Că tre' să se bucure ☺️😍😋 și alții de minunile ce le-o încropit ploaia 💦, curcubeul 🌈și mândrețea noastră de brad 🌲.

In Grădină îs înconjurată de copii , mai mari sau mai mici, dar tot copiii. Iar când nu lucrez aici, am alt colțișor de ...
27/04/2020

In Grădină îs înconjurată de copii , mai mari sau mai mici, dar tot copiii. Iar când nu lucrez aici, am alt colțișor de rai , unde copiii sunt pe primul loc.
Din toată munca mea , am înțeles un lucru : copiii nu pot fi decât sinceri . Îți spun verde-n față ce le place și ce nu, ce îi doare și ce-i bucură.
Și atunci...spuneți voi, cm să nu mă laud olecuță când citesc rânduri scrise de Marta , un copil care a văzut Grădina într-un borcănel cu miere ?

Mulțumesc , minune mică, pentru tot ce am simțit când ți-am citit povestea 💖💖.

https://telebuzz.ro/2020/04/25/produse-bio-din-gradina-din-poveste/

21/04/2020

Când Dumnezeu a creat toate cele de pe pământ, a chemat păpădia și-a intrebat-o cm vrea să arate. Nu se putea dumiri, mititica : ba voia să fie ca prietenul ei - soarele - ba voia să fie invizibilă - să zboare nestingherită printre nori.
Dorința i s-o împlinit. Cum răsare soarele, petalele mărunte și galbene se deschid în lumină. La apus, se strâng grămăjoară sub căciulia verde. Iar peste noapte...miracolul se întâmplă. Pe rând, fiecare petală se transformă intr-o umbreluță aproape nevăzută. Și cea mai mică adiere de vânt desprinde umbreluțele și le poartă departe, în locuri în care dorințele se transformă în realitate.

Iaca, noi le-am cules primăvara asta. Nu le-am lăsat să devină nevăzute și să se indrepte spre tărâmul dorințelor . Le-am transformat în impulsuri pentru o viață sănătoasă . Pentru că un om sănătos își poate indeplini visele.

Îmi pasă de tine 💖 , de aceea stau acasă 🏡.     Nu prea știm noi de frică. Timpul și întâmplările ne-au învățat să luptă...
22/03/2020

Îmi pasă de tine 💖 , de aceea stau acasă 🏡.

Nu prea știm noi de frică. Timpul și întâmplările ne-au învățat să luptăm, "să luăm taurul de coarne" și să răzbim peste toate.
Dar acum nu putem face asta. Nu e un dușman pe care-l poți da deoparte prin lupta corp la corp. Nu-l vezi, nu știi de după care colț pândește. Nu-i știi gândurile, pentru că nu are gânduri. Iar cel ce nu gândește e cel mai periculos .Știi doar că poți da nas in nas cu el . Te poate surprinde oriunde, într-o strângere de mână, într-o îmbrățișare, într-o cană de cafea , într-o lacrimă.
E o lege a naturii: supraviețuiesc cei ce reușesc să se adapteze . Cred că de-asta mămuca ne tot îmbia cu tăt felul de siropuri și ne vâra în minte tăt felul de plante și minunile ce le pot face ele. Îi drept că nu vindecă miraculos , că n-am auzit ca un sirop de păpădie să aducă ficatul in stare perfectă de funcționare ; nici un sirop de brad să vindece o răceală gravă ; nici siropul de soc nu repară plămânii. Da' am observat alt lucru . Nu prea s-o plâns de boli de ficat nici unu din neamul nostru . Nici plămânii nu ne-o făcut probleme. Iară de răceli sau gripe ...nu prea știm noi multe că ne cam ocolesc. Poate datorită aerului proaspăt ce-l respirăm in fiecare dimineață când ne trezim odată cu găinile. Poate datorită muncii la câmp, pe soare sau pe vreme rea. Poate datorită fructelor nestropite , legumelor netratate cu tăt felul de substanțe , păsărilor hrănite cu grăunțe și te miri ce mai găsesc ele când scurmă în livadă. Poate și datorită siropurilor aiestea vechi pe care nu le-am dat deoparte in favoarea variatei game de sucuri și ceaiuri ce se găsesc în fiecare magazin. Ori poate suntem noi imuni că așa ni-i felul.
Nu știu care-o fi motivul , da' ce se-ntâmplă zilele astea ne-o pus pe gânduri și ne-o stârnit fiori reci pe șira spinării. Știm să ne ferim. Și Dumnezeu are grijă de noi. Da' acuma-i vorba că tre s-avem grijă și de toți ceilalți.
Dacă eu stau acasă🏡, am grijă de tine 💖. Iar dacă tu stai acasă 🏡, ai grijă de mine💖. E timpul pentru povești, pentru amintiri, pentru familie, pentru vise și planuri. E secunda de liniște care ar trebui să ne pună față în față cu noi . Poate aveam nevoie 🤔 de secunda asta de liniște. Nu in felul acesta, e drept 😣.

Iar dacă tre' să ieșim, atunci o putem face civilizat, lăsând la o parte orgoliile sau curajul nebun că " mie nu mi se poate întâmpla" . Poate nu e vorba de respectat regulile , mai ales când sunt spuse pe un ton șovăitor. Poate acum e vorba cu-adevărat de grijă, altruism și compasiune . Într-un fel diferit .

Îmi pasă de tine 💖 , de aceea stau acasă 🏡!

Stau acasă și te PROVOC să-ți amintești ceva frumos. Sau să visezi ceva frumos.

Și dacă nu-i prea mare deranjul, să ne SCRII și nouă , AICI, la postare.

Poate dac-adunăm muuuuule amintiri sau vise frumoase, vom vedea altfel lucrurile.

Cum ar funcționa asta? Eu citesc povestea ta și uit olecuță de ce se întâmplă. Tu o citești pe-a mea și mai alină gândurile. Cu cât mai multe povești frumoase, cu-atât mai ușor trece timpul.

Iar într-o zi...ne vom îmbrățișa pentru poveștile frumoase.

🏡 💖 🌌

🌈💖🌈💖🌈💖🌈💖🌈     Acuma ce zic🤔...poate v-ați supăra pe noi😕...da' noi , la țară, suntem privilegiați zilele astea🤭. Nu de a...
17/03/2020

🌈💖🌈💖🌈💖🌈💖🌈

Acuma ce zic🤔...poate v-ați supăra pe noi😕...da' noi , la țară, suntem privilegiați zilele astea🤭. Nu de alta, da' la noi , " stăm acasă" îi olecuță diferit față de cei de la oraș.
Avem niscaiva pomi 🌳🌳🌳 la care să privim - asta-nseamnă curățat, dat cu var . Avem și un solar în care să ne adăpostim de vânt - când săpăm, întindem gunoi de grajd, plantăm răsadurile 🌱🌱. Și grădină avem pentru plimbări - de-a lungul și de-a latul când semănăm morcov🥕🥕 , pătrunjel, cimbru . Tot în grădină facem sport , în aer curat - sus/jos , stânga/dreapta, aplecări/extinderi ...altfel cm am putea pune ceapa sau usturoiul. Prin muri, zmeuri și agriși iar îi mișcare - săpat, curățat, legat. Ne menținem in formă și tragem aer curat în plămâni.
Avem și jucării, că ne-am pricopsit cu niscaiva puișori🐣🐤🐥 care îs tăt numa' o alergătură și o zburătăceală. O uitat ce mamă au 🐔🐔 și numa' după noi se țin.

Zilele trecute am dat o raită și prin cămară, să vedem cm stăm cu proviziile. Și stăm bine, ba mai avem și în plus vreo două borcane de dulceață de gutui , vreo două de zacuscă cu ciuperci și vreo câteva de salată de toamnă cu opintici. Dacă c-o fi poftă vreunuia, știți unde ne găsiți. Că o fost un an bun anul ce-o trecut și s-o făcut de toate.

Și-o să fie bun și anu-aista, numa' olecuță tre' să stăm cuminciori la casele 🏡🏢 noastre . Ori măcar s-avem grijă când ieșim, să respectăm vreo două reguli 😷🤲. Și cm suntem toți cu picioarele pe pământ , le-om respecta. Și regulile 📋, da' și oamenii 👩‍⚕️👮👩‍🚒 care zilele astea stau in primele rânduri și îndură ca să ne fie nouă bine.

Știi cm zicea bunica? " Paza bună trece primejdia rea" Și tare cred eu că 'om vedea 👀 lucrurile altfel când o trece valu' ăsta. Că după fiecare necaz, viața pare mai frumoasă și parcă mai din plin trăiești 🤗💖🤗.

Cu curaj și cumpătare o să răzbim și de data asta .
S-auzim numa' de bine 🌞💖

Oare la ce-or fi buni bureții ăştia tocați şi aşezați in borcane? Că doar nu-s puşi acolo de frumusețe.Vă zic eu la ce !...
06/11/2019

Oare la ce-or fi buni bureții ăştia tocați şi aşezați in borcane? Că doar nu-s puşi acolo de frumusețe.
Vă zic eu la ce ! La gătit tăt felul de mâncăruri. De la pilaf de orez cu opintici, paste cu sos de smântână şi opintici pânã la sărmăluțe cu varzã murată.
Şi vã aşez alături şi cm ne place nouă să-i gãtim, ca sã nu scriu fiecăruia-n parte rețetele. Pun aici pentru tătă lumea. Iar când îți trece la gătit, să aruncați un gând şi la Grădina noastrã. Ba nu, când îți fi cu burta plină şi cu pofta împlinită.

Sărmăluțe cu opintici

Cum le facem noi, vă zic eu . Cum le fac alții, v-or zice ei.
Iaca, luãm 5 cepe dolofane, le curãțăm şi le tocăm mărunțel, apoi le răsturnăm uşurel în ceaunul cu ulei fierbinte. Fuguța dãm un morcov pe răzătoare şi-i dăm drumu' peste ceapă. Cuburim un gogoşar sau un ardei gras şi roşu, ca să-l punem deasupra lor, sã mai învioreze culoarea şi gustul. După vreo zece minute in care legumele işi arată talentele, răsturnăm două borcănele de opintici tocați. Şi-amestecăm binişor până-ncep sã sfârâie toate. Punem peste toate astea 6 linguri de bulion sau un borcan cu suc de roşii şi lăsăm să trag-un clocot. In timpu' ăsta măsurăm un borcan de orez ( din ăla in care-o fost opinticii) şi-l spălăm in două-trei ape. Luãm ceaunul de pe foc, lãsăm să se odihnească cinci minute şi adăugăm orezul. Presărăm deasupra sare, piper, ierburi aromatice de care ni se nãzare şi amestecăm bine. Două linguri de făină de grâu ajută compoziția să se lege mai bine, da' le punem numa' dacă ni se pare c-ar fi prea moale.
De-amu trecem la împletit sărmăluțele. Noi numa' cu varză murată le facem iară cotoarele frunzelor le tocăm şi le-aşezăm pe fundul oalei de lut. Şi-aşezăm sărmăluțele pe ele : roată-roată primul rând, roată-roată şi-al doilea. Şi tot aşa pânã şi ultima dintre ele îşi găseşte locul. Invelim deasupra cu două frunze de varză murată. Intr-un castron amestecăm o canã de apă cu o jumate de borcan de suc de roşii sau o cană jumate de apă cu trei linguri de bulion. Turnăm peste sărmăluțe, punem capacul şi dăm in cuptorul incălzit dinainte. După o oră jumate oprim focul şi lăsăm oala in cuptor barem vreo patru ore, să se pătrundă toate bine.
Cel mai greu e la urmă. Scoatem oala, ridicăm cu grijã capacul şi ne înnebuneşte mirosul. Ne certăm pe alea două foi de varzã, cã nimeni nu-i dispus să le cedeze. Trecem sărmăluțele din oale-n farfurii: unu' 6, unu' 4, altu ar lua oala cu totu' . Lângã ele punem câte-o lingură sănătoasăde sfeclă roşie cu hrean sau un polonic de smântână ; sau de-amândouã. Măliguța-i deja tăiată, tăți is primjurul mesei. Da-i culmea că tăți tac amu, numa' mmm-uri de plăcere se-aud .
Na, cam asta-i despre sărmăluțele noastre. Bune-nebune, nouă tare ne mai plac.

Pârjoluțe cu opintici

Când îi post le facem fără ouă, da' tot gustoase-s.
Răsturnăm într-un lighenaş două borcane de opintici tocați. Peste ei adăugăm un morcov dat pe răzătoarea mică şi 4 cartofi ,şi-aiştia tot pe răzătoare dați. Mai punem acolo mânuțã de pătrunjel tocat fin, 4 căței de usturoi bine pisați, sare, piper, olecuță de cimbru şi 3 linguri de făină. Amestecăm bine compoziția, formãm chifteluțele şi le prãjim in ulei incins. Is gustoase şi crocante şi merg tare bine cu un sos din smântână, suc de roşii, cimbru, sare şi piper.

Opintici cu maioneză

Facem un castronaş de maioneză acrită cu zeama unui sfert de lămâie. Adăugăm un borcan de opintici tocați, patru căței de usturoi (pisat bine usturoiul ),jumătate de ceapă tocată mărunțel, sare , piper şi cimbru ( la multe mâncăruri folosim cimbru , de-asta-l şi cultivăm in grădină ).Amestecăm bine . Desupra mai punem noi şi două-trei bucăți de gogoşar în oțet , tocat mărunt şi amestecăm uşurel. Ş-apoi când intinzi pe pâine proaspătă opinticii cu maioneză, nu-ți mai trebuie altă mâncare toată ziua.
Ii varianta de post, că-n celelate zile adăugăm şi jumătate de piept de pui, fiert şi cuburit, iar uneori inlocuim gogoşarul cu măsline.

Bureți îmborcănați     Tanti Câșlaru era o femeie pe care viața a-ncercat-o de-atâtea ori că de-amu zâmbea când dădea de...
31/10/2019

Bureți îmborcănați

Tanti Câșlaru era o femeie pe care viața a-ncercat-o de-atâtea ori că de-amu zâmbea când dădea de vreo greutate.
Și-avea ea o bucătărie mare, cu plită , cu pat și cu-n dulap vechi. Iară dulapul acela avea un sertar anume, în care dormeau înghesuite tăt felu' de obiecte magice: creioane mici și groase cu capete de culori diferite, bucățele de dantelă subțire și străvezie asemeni pânzei de păianjen, radiere roz, șnururi colorate, mărgeluțe mici ce se rostogoleau numa' dacă le priveai, bucățele de lemn șlefuit cu tăt felul de forme.
Rar apucam să-mi bag eu nasu-n sertarul acela și nimeni nu știa cât de mult îmi doream. Da-n seara aia de toamnă nu numa' c-am avut voie să cotrobăi prin el, da' mi l-o răsturnat pe pat și m-o rugat s-așez eu cumsecade tăt ce găsesc acolo. Cred c-aveam atunci cinci sau șase ani, iară asemenea rugăminte mi-a părut cea mai mare dovadă de încredere. Eram un om important care avea de făcut lucruri importante. Așa că m-am pus pe treabă.
Tanti Câșlaru era prietena bună a mamei și era un fel de carte de bucate vie. Nu citea de nicăieri rețetele, nu cântărea nimic. Iară ele două, împreună, reușeau să închipuie tot felul de bunătăți . Acum aveau la-ndemână două coșuri cu opintici după care-am bătut pădurea vreo jumate de zi. Și tare cred că răsturnatul sertarului o fost un șiretlic de-a lor, ca să nu le bat la cap ori să se-mpiedice de mine cât aveau să descânte și să pregătească opinticii.
Eu alegeam cu grijă minunile ce mi-o fost încredințate, ele curățau și alegeau bureții , fiecare pentru ce-o fost menit : cei mici și grași deoparte, cei mari și grași în altă oală iară cei de răchită într-o căldare mare, să se lăfăie mai bine. Și-i spălau in două-trei ape, să se albească bine. La spălat n-au avut cm să mă dea deoparte, că unde-i apă - hop și eu. Îmi place și-acum apa. Și-mi plăcea să simt bureții cm alunecă printre degete ca niște pești neastâmpărați . Dup-aceea fuguța-napoi la sertarul încredințat.
Și lângă el am adormit in seara aceea, in timp ce ele opăreau bureții și vorbeau molcom tăt felu' de vorbe de-a lor.
Dimineață ele erau rupte de oboseală, da' mulțumite c-au reușit să termine tăt ce-aveau de făcut. ( Ziua erau la lucru , apoi prin păduri sau cu treburile casei. Din pricina asta borcanele pentru iarnă se pregăteau noaptea. Ori ...poate pentru că era liniște noaptea și nimeni nu le deranja.) Când am deschis eu ochii, ședeau amândouă jos, la marginea patului și-și lăudau munca. Șiruri de borcane colorate adăstau pe pături, la căldură. " Ați îmborcănat bureții fără mine ! " am zis eu cu jumate de glas în care se simțea o urmă de reproș. Da' n-am terminat de zis și-am și adormit la loc, lângă lucrul de preț ce mi-o fost încredințat. Iară din dimineața aceea , așa le-o rămas numele: bureți îmborcănați.
Da' să las poveștile deoparte și s-o zic pe-aia dreaptă : am terminat de îmborcănat bureții și anul ăsta. Nu după capul lor de burete, ci după capul meu : cei mici și grași , întregi , prăjiți in ulei ori amestecați în salată; cei mari , tocați, prăjiți bine ori în zacuscă. N-am pus nic la congelat , nici la sare, că devin ațoși , așa ca omu' necăjit. De-acuma odihnesc la căldurică . Iară de mâine îs numa' buni pentru oricine are poftă.

Începând cu data de 1 noiembrie vom reveni cu povești și cu bunătăți. Zilele astea pregătim:Zacuscă de opinticiZacuscă d...
25/10/2019

Începând cu data de 1 noiembrie vom reveni cu povești și cu bunătăți.

Zilele astea pregătim:
Zacuscă de opintici
Zacuscă de pește
Salată de toamnă cu opintici
Pastă de gogoșari
Sos picant
Dulceață de gutui cu nuci
Dulceață de soc ( asta-i preparată din vară)

Încă puțin și ne-apucăm de preparat zacuști, tocane și sosuri . Nu cantități uriașe, doar cât ne-ajută grădina. Pește es...
31/07/2019

Încă puțin și ne-apucăm de preparat zacuști, tocane și sosuri . Nu cantități uriașe, doar cât ne-ajută grădina. Pește este, că petrecem sfârșitul de săptămână pe baltă. Bureți sunt, că pădurile le știm pe de rost. Așteptăm să se coacă roșiile astea " necomerciale" , ardeii strâmbi , gogoșarii încrețiți și vinetele bătute de soare. Și ierburile aromatice-s bune de adunat de-acum. Am muncit olecuță s-ajungem pân-aici, da' de-acuma-i floare la ureche : doar le culegem, spălăm, coacem, tocăm, fierbem, amestecăm, potrivim de gust și....tadam!!!! Numa' bun de consumat.

Trandafirii nu-s florile mele preferate, da' mi-s dragi că umplu grădina de culori și miresme plăcute. Tot ei umplu și b...
05/06/2019

Trandafirii nu-s florile mele preferate, da' mi-s dragi că umplu grădina de culori și miresme plăcute. Tot ei umplu și beciul cu dulceață fină și sirop aromat .

Peste vară, când pun în pahare vreo două cupe de înghețată iară deasupra torn olecuță de sirop de trandafir...ufff...se umple gura de plăcere. La sărbători, când dau la cuptor cozonacii în a căror umplutură adaug niscaiva de dulceață de trandafir , tătă casa se umple de primăvară.

Na...de-amu ce să zic...eu pregătesc multă dulceață, da' anu' trecut tot n-o fost de-ajuns pentru chiar tăte gurile pofticioase. De-aceia vă scriu rețeta mea, poate vă-nghizuiți s-o pregătiți.

Apăi culeg florile dimineața, da' numa' după ce se ridică roua ( că de rouă se folosește pământul și nu-i drept s-o irosim noi ) . Le azvârl într-un ciur mare cât să le cuprindă și se trec sub șuvoi de apă rece ca gheața, numa' scoasă din fântână . Amestec bine cât să chice tăte resturile care s-o pitit printre flori , da' nu prea tare , că se rup petalele și-și varsă parfumul fără rost.

Dup-aceia le pun într-un blid , pun deasupra olecuță de zahăr și zama de la o lămâie și le strâng ghini di tăt între degete, până ajung grămădite și sticloase, iară din ele se scurge ușurel mustul parfumat și roșior, care umple nările și bucură ochii. Dup-atâta smotoceală, le dau la rece , să se liniștească și să se hodinească.
Și cât florile-și așază parfumul, răped ceaunu' pe chirosteie, pun apă și zahăr , mestec vârtos și-aprind focul. Și-l ațâț până face siropu' bulbuci, cam ca aceia a ploilor de vară. Când îmi pare că-s destui bulbuci, mai ostoiesc olecuță focul, să fiarbă molcom siropu' , cât să-și adune și să-și lege toate puterile . Ș-apoi când le leagă în bobițe mici , știu că-i timpu' să-i alătur și petalele hodinite.

Ațâț iar focul, să fiarbă răpejor, că num-așa florile se pătrund bine și spuma se ridică deasupra, s-o pot strânge eu pe-o farfurie și s-o culeagă copiii cu degetele. Oțârucă mai fierbe, numa' până când scot din cuptor borcanele și șterg capacele cu pălincă de-aceia tare, să nu lase mucegaiul să pătrundă. Așa fierbinte cm îi, ieu dulceața cu linguroiu' de lemn și-o vâr în borcane. Pun răpidi celofan , capac și le-ntorc cu curu-n sus, să le vină mintea la cap. Pun oghealu' peste ele, să păstreze căldura cât 'or putea de mult. Iară când încep să se răcorească singurele, le șterg olecuță și le-așăz cu grijă-n beci, să stea ascunse de lumină ca să nu piardă culoarea.

Uite-așa pregătesc eu dulceața asta de trandafir , că altă rețetă nu știu.

Address

Orășeni-Deal
Curtesti
717116

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Grădina din poveste posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Grădina din poveste:

Videos

Share


You may also like