Cateva cuvinte despre istoria acestor locuri mirifice:
Locuitorii acestei zona, "Podenarii", au avut dintotdeauna reputatia unor oameni vrednici, prietenosi si ospitalieri, legati afectiv de locurile de bastina si de stravechile traditii pe care le-au pastrat cu sfintenie, in ciuda multor momente de rastriste cu care s-au confruntat de-a lungul timpului. O anumita doza de optimism, de incredere i
n sansa prosperitatii i-a insufletit insa de fiecare data cand s-a pus problema intreprinderii unor actiuni obstesti benefice, asa cm au fost, in ultimele 5-6 decenii, construirea unor noi localuri pentru scoala din satul de centru, pentru caminele culturale din fiecare sat, pentru dispensarul medical, electrificarea, drumul de acces pe Valea Bahnei, alimentarea cu apa a satelor comunei (deocamdata incompleta), construirea unui releu pentru retransmisia programelor televiziunii nationale, localurile noilor biserici din Malarisca si Podeni-centru, la toate acestea un rol esential avandu-l autoritatile locale, fii ai comunei (cu responsabilitatifd deosebite), factorii de raspundere de la conducerea fostului raion Turnu Severin sau a actualului judet Mehedinti. Astfel, anumiti sateni, cu case spatioase, confortabile si gospodarii bine chibzuite, se gandesc ca ar putea deveni gazde amabile pentru potentiali turisti, dornici sa cunoasca si aceste meleaguri, de unde si-ar putea continua apoi calatoriile catre Baile Herculane, Valea Cernii, lantul Muntilor Mehedinti sau catre pestera Topolnita (una dintre cele mai lungi si spectaculoase din tara), manastirile Vodita, Schitul Topolnitei sau Tismana. Pentru aceasta s-ar impune insa continuarea modernizarii drumului de acces pe Valea Bahnei (cu portiunea dintre Ciresu si Podeni, investitie abandonata d**a 1990), refacerea drumurilor forestiere din zona de munte, a cabanelor Jelarau si Seaua Padinii, deopotriva utile si pentru eventualii turisti care ar parcurge splendidele trasee ce leaga Baile Herculane de Podeni (autentica poarta naturala spre meleagurile mehedintene si oltenesti). Pe de alta parte, tot in zona de munte din hotarul Podenilor, s-ar putea amenaja partii excelente pentru schiori, locuri de popas pentru turisti, spatii pretabile pentru vanatorii pasionati, existand si un mai vechi proiect de construire a unui teleferic din Baile Herculane pana in preajma Muntelui Domogled, din imediata apropiere a acestei vestite statiuni balneare. Pe perioada vacantelor, in cele doua localuri (destul de spatioase) ale scolii de centru, ar putea functiona o tabara scolara pentru elevii din judet sau din tara, existand, in acest sens, si precedentul functionarii, cu mai multi ani in urma, a unei baze de cazare pentru elevii excursionisti din alte zone ale judetului sau ale tarii, scoala dispunand si de spatiile fostului internat. In fine, pentru satele comunei raman de rezolvat, in mod corespunzator, problema alimentarii cu apa (cu adevarat potabila), a canalizarii si, asa cm am mai mentionat, modernizarea drumurilor de acces pana la satele comunei, disponibilitatile financiare locale fiind neindestulatoare in prezent. Repere, obiective si perspective turistice
"Pentru calatorii sau turistii dornici sa cunoasca mai bine si aceste sate si locuri de munte, surprize agreabile si numeroase li se pot oferi, in primul rand, prin potentialul turistic al zonei, incepand chiar cu peisajul mirific, de o mare diversitate si frumusete, indiferent de anotimpul preferat. D**a cm se stie, Muntii Mehedintilor se incadreaza, aproape in totalitate, in marea Rezervatie Naturala Domogled- Portile de Fier, dispunand de o flora si o fauna de o mare varietate, cu anumite specii unice pe plan national si chiar european. Din pacate, acestea sunt in mai mica masura cercetate si puse in valoare in ultimii ani, aspect valabil si pentru fenomenele carstice, multimea pesterilor de pe ambi versanti, cu tainitele lor subterane, despre care, prin anii 1956-1957, reputatul speolog Valeriu Puscariu (membru al Academiei si presedinte, pe atunci, al Comisiei pentru Protectia Monumentelor Naturii) imi vorbea cu uimire si incantare. Urmand un drum forestier, de-a lungul coamei muntelui, fie si numai pe o portiune limitata, dintre Poiana Boului si Rotata sau Balta Cerbului, dar mai ales pasind pe poteca granicereasca straveche ce atinge toate piscurile, calatorului i se va oferi privelistea panoramica a unei naturi fascinante atat prin larga deschidere spre toate punctele cardinale cat si prin conformatia reliefului si coloristica peisajului, in care se incadreaza, deopotriva, semetia Parangului, inzapezit adesea pana primavara tarziu, curbura larga a Dunarii, in amonte si aval de Drobeta Turnu Severin, intregul hotar al satelor Podenilor dar si varfurile impadurite ale Muntilor Cernii, derulandu-se haotic, spre sud, sub un voal usor de ceata , pana in preajma Orsovei si a Cazanelor, iar spre nord, pana dincolo de izvoarele Cernii si Piatra Closanilor. Stravechea asezare a Macanilor, de sub Piatra Camenii, pestera din acelasi colos de calcar ca si cea de la Ciucioare (despre care se tot spunea ca ascund comori protejate de fiinte monstruoase), sau de la Curecea, la hotarul cu Balta ( prin care, in anii tineretii, eu scurtam drumul dintre luncile Curecii si Ponoralului, evitand astfel si traversarea anevoioasa a cornetului inalt de deasupra), de la Cusacu (la hotarul cu satul Jupanesti, in imediata apropiere a complexului de pesteri de la Epuran si Topolnita etc.), toate acestea pot fi tot atatea tinte pentru un indragostit de miracolele si splendorile naturii. Arhitectura caselor, a conacelor din zona, ritualul milenar al transhumantei (cu masuratul si alesul oilor, viata solitara si cu o evidenta doza de arhaicitate a ciobanilor, sihastriti in munti de primavara pana toamna, bacitul la stana), clacile femeilor in noptile tarzii si lungi de toamna, sansa unor trasee excelente pentru schiorii coboratori sau marsaluitori pasionati de sporturile hibernale sunt de asemenea motivatii plauzibile pentru eventuale cercetari, studii dar si expeditii turistice memorabile, mai ales daca avem in vederea si firea sensibila, vrednicia, omenia si ospitalitatea traditionala a oamenilor de la munte."
